Tinerii & Drepturile Sociale

vineri, 4 decembrie 2009

GALA VOLUNTARIATULUI cu prilejul ZILEI INTERNATIONALE A VOLUNTARIATULUI

miercuri, 2 decembrie 2009

Votati proiectul nostru dupa Tara lui Andrei

Votati proiectul meu :Traditia sarbatorilor si tinerii defavorizati

http://www.taraluiandrei.ro/ModCity/VoteProject.aspx

vineri, 27 noiembrie 2009

ASOCIATIA ACCEPT

http://www.accept-romania.ro/blog/

Aici gasiti lucrarile inscrise la concursul daca ai fi tu pamantul

www.pamnatulestitu.wordpress.com

joi, 26 noiembrie 2009

si eu am participat la saptamana nationala a participarii active a tinerilor

http://euparticip.wordpress.com/

joi, 19 noiembrie 2009

"Ziua Internationala a Voluntariatului"

Asociatia Viitorul Tinerilor va pregati pentru urmatoarea perioada "Ziua Internationala a Voluntariatului"editia a II-a, pe 5 Decembrie 2009, prin organizarea unei gale a voluntarului in parteneriat cu Directia Judeteana pentru Tineret Prahova

miercuri, 18 noiembrie 2009

Tara lui Andrei

http://www.taraluiandrei.ro/Default.aspx

Concursul: Dacă ai fi Pământul pentru o zi, ce le-ai transmite oamenilor?

As incepe aceasta lucrare prin sloganul: „”SCHIMBAREA INCEPE CU TINE” si aici vreau sa subliniez ca Romania inca mai are de lucrat pe linia asta a protejarii mediului deoarece nu avem o infrastructura solida de fabrici pentru colectarea selectiva, reciclare selectiva, campanii, materiale care sa duca la un mod de viata ecologist.Toate aceste chestiuni sunt scumpe pentru cetatenii de rand si sincer nu cred ca avem oameni care au 4 tipuri de cosuri pentru gunoi in casa ( hartie, plastic, sticla, elecrice).
Numele meu este Vasile Porumbaru, Ploiesti, 28 de ani, tel 0724149193, mebru activ al Asociatiei Viitorul Tinerilor, o asociatie de si pentru tineret cu domeniul de activitate SOCIAL si EDUCATIONAL.
Am inceput cu o situatie reala care o vad zi de zi, am vazut cum masinile care colecteaza gunoiul pun totul la acelas loc deci, iata o alta dovada ca nu avem pus la punct mecanisme, instrumente suficiente pentru a eradica poluarea.
Asta nu inseamna ca nu se pot face lucruri marete pentru a schimba ceva sau pentru a ameliora stare de ardere a pamantului.
Biblia a zis: ca dumnezeu nu va mai umple pamantul cu apa asa cum a fost la potopul lui Noie, asta nu inseamna ca pamantul nu va arde lucru care il vedem cu toti.Defrisarile, industia chimica si petroliera sunt actori care duc la poluare, gunoiul care nu este gestionat si resturile de anumale fac sa avem boli mari chiar incurabile.
Eu daca as fi pamant as sugera inca din calasele gimnaziale sa se inceapa prorame de protectie a mediului, campanii, proiecte care sa le faca copii alaturi de profesori in comunitate lor, sa adopte un parc si sa il ingrijeasca asa cum le-ar place lor sa fie , plantare, udare, vopsire, etc.
Fumatul redus in locuri publice si in aier.
Create fabrici de reciclare selectiva, angajare de personal, echipamente asigurate, campaniile sa se faca pe suport electronic, stikuri nu pe hartie, adica sa se reduca folosirea de atata hartie in sectoarele unde stim ca ea se arunca ( pliante, fluturasi, reviste etc).
Fiecare bloc dotat cu lopeti, greble, pubele selective, existenta masinilor pe tipul deseului.
Identificarea zonelor unde persista gunoiul si alocarea de bani pentru curatare prin voluntariat efectuata de elevi, copii si adulti.
Stimularea proiectelor prin medoda de fotografiere, adica voluntarii sa fie dotati cu aparate foto si camere video pentru a depista acte de poluare si de amendare drastica a acelor persoane, firme care isi permit sa faca astfel de lucruri.
Legislatia in domeniu este iar un punct soli dar si aplicarea ei sa poata avea prioritate.
Campanii pe cartiere , in scoli, campanii care a arate cat de grava este situatia incalzirii globale datorita noua oamenilor.

Mesajul meu final este acesta viata are prioritate indiferent de bogatie, rasa, etnie iar egalitate este cheia succesului in abordare unei probleme comune.

Detalii la urmatorul link: www.pamnatulestitu.wordpress.com

Cu respect,
Vasile Porumbaru
V.P.

Definitii
Rasa
Categorie sociala de persoane despre care se spune ca se disting dupa niste trasaturi mostenite si invariabile. Desi rasa poate fi socotita la prima vedere o descriere naiva a felului in care arata unii oameni, ea poarta o agenda ascunsa referitoare la "natura" lor, la felul cum se comporta sau cum se asteapra ceilalti sa se comporte. Din aceasta cauza, ideologiile rasiste pretind ca trasaturile genetice esentiale sau caracteristicile psihologice definesc o populatie, care are prea putin de ales in aceasta privinta, fiind stereotipata ca atare. Distinctia operata de Tajfel (1981) intre grupurile umane (care au posibilitatea de a alege) si categoriile sociale (care nu au aceeasi sansa) furnizeaza exact acest tip de recunoastere. Trebuie accentuat ca aceasta reprezinta una dintre formulele cele mai profund nesatisfacatoare de clasificare din stiintele sociale, desi este frecvent intilnita in discursul cotidian. Pentru a ilustra confuzia conceptuala, sa luam sintagma "rasa umana" ca termen generic asa cum se refera ea la toti barbatii si femeile. Sa luam distinctia antropologica a raselor umane - caucazienii, negroizii si mongoloizii. In continuare, sa ne referim la termenul etnic - care presupune adesea o adaugare ulterioara la caracteristici culturale unui grup de oameni (pentru aprofundare, vezi Van der Berghe, 1967). De aceea, devine oarecum neclar faptul ca uneori vorbeste despre celti sau evrei ca despre niste grupuri rasiale (in ciuda absentei unor criterii fizice mostenite), cita vreme si asiaticii sunt definiti in mod popular in Anglia ca rasa (dar nu si in India sau Pakistan, de exemplu), pe cind barbatii si femeile sunt exclusi din categoriile rasei in ciuda diferentelor fizice dintre ei. In final va trebui sa identificam un pache neoficial de idei si presupuneri legate de rasa, cum ar fi: un grup rasial are o mostenire istorica, asociata cu o arie geografica si culturala de origine definita, putind fi identificat de obicei dupa culoarea pielii. Se creaza astfel decorul propice pentru xenofobie si bigotism, deoarece acesti oameni sunt vazuti ca "diferiti" si "straini" (imigranti). Dupa cum au accentuat si Husband (1987) si Billing (1976), etcheta "diferit" poate fi rapid transformata in "inferior" - mai ales daca avem in vedere ca, in trecut, unii autori (in special Eysenck si Jensen) au sustinut existenta unei legaturi intre rasa si inteligenta.Daca se propun argumente privind inferioritatea pe baze rasiale, rezulta ca unele rase sunt superioare - aici aflindu-se esenta ideologiei rasiste institutionalizate, adesea construita pe prezumtia ca exista o erarhie a grupurilor, care se intind de la cele sub-umane la cele supra-umane. Observatorii si analistii rasismului au fost oarecum uimiti de schema frecventa: rasa superioara = ordinea sociala dominanta din societate; sau = ordinea mondiala. Rasismul este deci vazut ca o politica institutionalizata a prejudecatii si discriminarii, directionata impotriva minoritatilor caracterizate de culoare sau orice alta forma de presupusa diferenta de catre grupurile mai puternice si consacrate. Lawrence (1982) diseca notiunea de rasa asa cum este ea vazuta din perspectiva simtului comun, care sprijina rasismul, expunind contradictiile inerente acestor valori si credinte dominante. In final, el aminteste cititorului despre inevitabilitatea gindirii rasiste in ceea ce priveste radacinile ideologiei simtului comun. Stereotipurile si prejudecatile lumii moderne sunt legate fara indoiala de premisele si practicile istorice si institutionale. Se pare ca exista un proces destul de lent in lupta cu ideologiile rasiste - punct asupra caruia au insistat Hartman si Husband (1974) si Husband (coord.) (1987), in ceea ce priveste reprezentarile din organizatiile si produsele mediatice. Intr-adevar, agentiile sociale puternice par sa observe politicile rasiale numai atunci cind apar manifestari violente - revoltele fiind exemplul cel mai evident aici -, adesea ca raspuns la inchiderea tuturor canalelor legitime de protest (Tumber, 1982; Gilroy, 1987). Asemenea raspunsuri reprezinta o miscare dinspre acceptarea inferioritatii si degradarii spre o pozitie de respingere (asociata cu teme diverse precum antilimbajul, mobilitatea sociala, iesirea din grupul primar sau exploatarea mostenirii culturale).Preocuparile pentru pastrarea legii si ordinii au plasat in cele din urma conceptul de rasa in programa de studiu pentru profesiile si ocupatiile asociate cu comunicarea interpersonala, in societate - in special pentru politie. Totusi, data fiind forma institutionala a ideologiilor rasei, trebuie analizata masura in care programele educationale schimba valori si atitudini adinc inradacinate sau masura in care acestea nu reprezinta alceva decit praf in ochi. Daca varianta a doua este cea reala, societatea fiind vazuta nu ca pluralista, ci mai degraba ca o recunoastere de forma a relatiilor rasiale in continua schimbare, atunci, in ceea ce priveste marea Britanie, afirmatia lui Gilroy - "nu e nici un negru sub pavilionul britanic" - trebuie crezuta. Nu exista rase, ci doar rasism.
Etnie
Etnia defineste acei indivizi care se considera sau sunt considerati de altii ca impartasind caracteristici comune care ii diferentiaza de alte colectivitati dintr-o societate in cadrul careia dezvolta un comportament distinct. Termenul a fost introdus pentru a stabili o distinctie fata de rasa , intrucat, desi un grup etnic poate fi indentificabil in termeni de trasaturi rasiale, el poate impartasi si alte caracteristici comune precum religia, ocupatia, limba sau politica. Grupurile etinice trebuie, de asemenea, distinse de clasele sociale, din moment ce apartenenta transcende stratificarea socioeconomica din interiorul societatii, incluzand indivizi care impartasesc (sau sunt perceputi ca impartasind) caracteristici comune ce depasesc clasa. Evreii din SUA alcatuiesc un astfel de grup etnic tipic, intrucat el cuprinde indivizi cu origini rasiale diferite, clase sociale, limbi materne, convingeri politice si angajari religioase diferite (de la ortodoxie la ateism), totusi considerandu-se ei insisi ca impartasind o identitate evreiasca comuna care ii distinge de restul societatii americane, fara sa-i puna in mod necesar in opozitie cu aceasta.Grupurile etnice au deci o compozitie fluida si pot avea o definitie schimbatoare. Noi grupuri etnice se formeaza in mod constant, pe masura ce populatia se munta dintr-o tara in alta. Indienii din Anglia, de exemplu, alcatuiesc un grup etnic - desi, ca indivizi, ei ar fi priviti in India ca membri ai unor grupuri foarte diferite in termeni de casta si limba. Conceptul de etnie este important mai ales pentru ca formeaza fundamentul discriminarii sociale (ca, de exemplu, in cazul evreilor, in Germania nazista, sau al miscarilor pentru independenta, in Uniunea Sovietica). [...]
Discriminare rasiala
Discriminare rasiala reprezinta tratamentul inegal la care este supus un grup de populatie numai pe motivul posedarii unor caracteristici fizice sau de alta natura definite din punct de vedere social ca desemnand o anumita rasa. Rasisimul este sistemul determinist de credinte aflate in spatele discriminarii rasiale, asociind acest ecaracteristici cu anumite trasaturi fizice, psihologice sau sociale valorizate negativ.
Xenofobie
Xenofobia este teama de straini sau de necunoscuti si este adesea manifestata prin respingere, ostilitate sau violenta impotriva unui anume grup. Xenofobia si discriminarea rasiala se manifesta frecvent in cazul refugiatilor si imigrantilor romi care se afla pe teritoriul altui stat decat cel de origine.
Prejudecata
Predispozitie spre agresiune sau orice alta dispozitie negativa fata de un grup care a fost stereotipat dupa niste caracteristici simple, bazate pe o informatie incompleta. Aceasta definitie se concentreaza asupra aspectelor negative ale prejudecatii si nu se refera la toate predispozitiile indreptate spre orice categorie de obiecte sau evenimente.Tintele ostilitatii si victimele prejudecatilor variaza de la o societate la alta si de la o cultura la alta. Adesea, ele sint asociate cu lipsa de putere, care atrage la rindul ei scaderea probabilitatii unei razbunari efective. Unul dintre grupurile sociale care duc cel mai evident greul prejudecatilor sint asiaticii (fara legatura cu faptul ca ei ar putea fi, de exemplu, hindusi, musulmani, sau siksi), afro-caraibienii, femeile, homosexualii si tinerii someri. Un stigmat mai putin evident, dar nu mai putin real este pus in functie de accent, stil vestimentar, tip de ocupatie, sanatate mentala sau greutate corporala.Discriminarea (in special relatiile rasiale de "ostilitate etnica" sau de "curatenie" au inlocuit eufemistic acest cuvint) implica exprimarea atitudinilor de prejudecata. Totusi, unele studii au aratat ca discriminarea nu vine intotdeauna ca urmare a prejudecatii, ci depinde in mare parte de contextul social. Explicatiile prejudecatilor sint multe si variate, dupa masura in care este sustinuta prejudecata in interiorul grupului si intre grupuri. Bogardus (1928) a ajuns la concluzia ca unii oameni accepta membrii unei asa-numite minoritati etnice ca angajati, dar nu si ca rude apropiate, prin casatorie, pe cind altii nu vor accepta acele grupuri nici macar ca vizitatori sau cetateni ai tarii lor.Frustrarea si agresiunea au fost adesea postulate drept cauza prejudecatii: daca unui individ ii este blocata calea spre realizarea unui scop, iar obstacolul este prea puternic pentru a fi depasit, atunci o agresiune ulterioara va fi inlocuita si directionata spre o tinta mai vulnerabila. Unii teoreticieni au sugerat ca o alta explicatie a prejudecatii, la fel de importanta, este conformitatea: evaluarea negativa a grupurilor selectate poate fi localizata cultural, reprezentind o parte inerenta a socializarii. Altii au incercat sa defineasca o personalitate autoritara mai predispusa a fi victima unei prejudecati, datorita unui stil de gindire dogmatic. Analiza prejudecatilor ramine o zona diversificata si complexa, dar esentiala pentru descrierea si explicarea relatiilor dintre grupuri, asa cum sint ele formulate in contactul direct sau indirect din interiorul oricarui sistem social. In studiul comunicarii, recent a fost exprimat un anumit interes pentru rolul mass-media de localizare a rasismului si sexismului, intr-un context social si cultural mai larg.
Marginalizare
Proces prin care unui grup sau individ ii este interzis accesul la pozitii importante si simboluri ale puterii economice, religioase sau politice in cadrul unei societati. Un grup marginal poate constitui, de fapt, majoritatea numerica , ca in cazul negrilor din Africa de Sud, si trebuie sa fie distins de grupul minoritar , care poate fi redus ca numar, dar care poate avea acces la putera politica sau economica.Marginalizarea a devenit o tema importanta a cercetarii sociologice in ani '60, in mare masura ca raspuns la constientizarea ca, in timp ce anumite tari dezvoltate au inregistrat o crestere economica rapida, membrii acestor societati primeau din ce in ce mai multe inegale. Procesul acesta a devenit o sursa importanta de studii, in special pentru cele influentate de teoriile dependentei, marxiste, si de teoriile sistemului mondial, care sustineau ca fenomenul a fost corelat cu intraga ordine capitalista a lumii si nu limitat doar la anumite societati.Indeosebi antropologii au tins sa studieze grupurile marginale.Aceasta are loc, in parte, datorita ideii ca, analizand ceea ce se intampla la marginea societatii, cineva poate vedea cum se autodefineste, cum este definita in termenii altor societati si care sunt valorile altor societati si care sunt valorile culturale cheie.Integrare sociala si integrare de sistemTermeni folositi pentru prima data de sociologul britanic David Lockwood pentru a desemna ceea ce el drept neajunsuri fundamentale ale teoriilor functionaliste normative din anii 50 si ale teoriilor conflictului elaborate de autori precum Ralf Dahrendorf si John Rex, care au inceput prin a critica abordarile functionaliste.
Integrarea sociala se refera la principiile prin care indivizii sau actorii se afla in relatii reciproce in cadrul societatii; integrarea de sistem desemneaza relatiile dintre partile societatii sau sistemului social. In pofida folosirii cuvantului integrare, nu exista nici o supozitie ca relatiile astfel descrise ar fi armonioase.Termenii de integrare sociala si integrare de sistem pot sa imbratiseze atat ordinea, cat si conflictul.Sursa majora a integrarii sociale pe care sociologii au identificat-o in societatile capitaliste avansate este sistemul de clase. In societatea feudala, sistemul bazat pe avere a jucat un rol echivalent, ca si cel de caste in societatea indiana.In general(si urmand principiile lui Max Weber despre stratificarea sociala), este probabil ca societatile bazate pe status sa conduca la forme armonioase de integrare sociala, iar societatile de clase la forme conflictuale de integrare sociala. Pe de alta parte, integrarea de sistem este o referinta la modul in care interrelationeaza diferitele parti ale unui sistem social (institutiile sale). O buna teorie macrosociologica a schimbarii trebuie sa incerce stabilirea legaturilor intre integrarea sociala si integrarea de sistem . Totusi, in eseul original despre integrarea sociala si integrarea de sistem, Lockwood a observat ca teoreticienii conflictului subliniaza ideea dupa care conflictul dintre grupurile de actori este motorul fundamental al schimbarii sociale, pe cand functionalistii normativi depreciaza rolul actorilor si cauta sa evidentieze relatiile (functionale sau disfunctionale) dintre institutiile societatii. Pentru Lockwood, niciuna dintre abordari nu este adecvata, pentru ca amandoua se ocupa numai de o singura parte a problemei sau a antitezei *actiune-*structura. Este sarcina teoriei sociologice sa depaseasca acest dualism.Dincolo de aceasta, distinctia lui Lockwood trimite spre acele trasaturi cruciale care trebuie examinate de orice teorie a schimbarii sociale.Spre ilustrare, el observa modul in care teoria lui Karl Marx despre societatea capitalista descrie tot mai marile antagonisme de clasa (integrare sociala) legate de contradictiile dintre fortele de productie si relatiile de productie (integrare de sistem). Adica, pentru Marx, contradictiile de sistem sunt legate de actiunile grupurilor care raspund la contradictii, incercand sa schimbe sau sa pastreze societatea existenta . Contradictiile la nivel de sistem sunt cele care conduc la conflictul social (de clasa); integrarea de sistem este inrudita cu integrarea sociala. Mai recent, Anthony Gidddens a incercat sa foloseasca aceasta distinctie. Initial el a utilizat-o intr-o maniera asemanatoare cu Lockwood, dar in lucrarile sale mai recente incearca sa inlocuiasca prin intermediul ei distinctia micro/macro (si, prin aceasta, problemele actiunii si structurii). Integrarea sociala a ajuns sa se refere la situatiile in care actorii sunt coprezenti fizic, iar integrarea de sistem la cele in care nu sunt. Acest fapt este nesatisfacator deoarece interactiunile fata in fata (coprezenta) nu se limteaza numai la microprocese. (Luati, de pilda, o intalnire din Marea Britanie intre secretarul de stat al Muncii si secretarul general al Congresului sindicatelor, in vederea discutarii legislatiei relatiilor industriale.)Pe scurt, daca este folosita in sensul intentionat initial de Lockwood, distinctia dintre integrarea sociala si integrarea de sistem e fundamentala pentru orice teorie care cauta sa uneasca nivelurile micro si macro ale analizei. Scrierile lui Jurgen Habermas contin o distinctie inrudita intre "universul de viata" si "sistem" (social).Definitii preluate din:Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale, Ed. Polirom, 2001Dictionar de socilologie, ed. a 2-a, Ed.Univers Enciclopedic, 2003